O carte extrem de bine apreciata de critica americana de specialitate (poate pentru faptul ca este, intr-o forma fantastica, o satira cu valoare perena la adresa regimului comunist, ca si alte carti ale lui Bulgakov). Oricum ar fi, New York Times o caracteriza in sectiunea lor de analiza de carte ca fiind “unul dintre cele mai mari romane ale secolului XX”. O caracterizare neasteptata, pentru o carte publicata numai dupa 25 ani de la moartea autorului (Bulgakov a murit la Moscova in 1940 iar cartea a aparut pentru prima data in 1966, desi a circulat underground cativa ani inainte, pe baza manuscrisului pastrat de sotia autorului, sursa de inspiratie pentru personajul Margareta). Si pentru o carte scrisa de un autor care, in timpul vietii, nu a cunoscut cu adevarat consacrarea artistica, deoarece a fost un oponent si un critic al regimului sovietic stalinist si totusi a decis sa ramana sa traiasca in Rusia Sovietica, desi toti ceilalti membri ai familiei lui au emigrat dupa revolutia bolsevica. Mai mult, Bulgakov ii trimite chiar o scrisoare lui Stalin in 1930, cerandu-i acestuia sa ii aprobe cererea de emigrare din Rusia. Faptul ca nu a fost imediat lichidat de oamenii lui Stalin se datoreaza, se pare, faptului ca Stalin ii aprecia scrierile. Oricum, in aceasta situatie, in ultima parte a vietii nu a mai reusit sa publice nimic, majoritatea operelor sale au ramas in sertar, unele dintre ele fiind publicate in strainatate dupa moartea lui. Maestrul si Margareta reia intr-un mod creator o tema majora similara celei din Faust a lui Goethe, respectiv “pactul cu Diavolul”, un pact in care, ca de obicei, trebuie sa fie implicata si o femeie (de la Adam si Eva incoace, scenariul ramane in linii mari acelasi). Un aspect interesant ca si coincidenta intre cei doi scriitori este ca si in cazul lui Goethe, Faust (mai precis “der Tragoedie zweiter Teil”, partea a doua) a fost publicata postum, deoarece este o lucrare pe care scriitorul o finalizeaza chiar in anul mortii, 1832. Evident, pe langa aceste asemanari si coincidente, sunt si foarte multe deosebiri intre cele doua romane, in primul rand cele legate de spatiu si timp. Romanul lui Bulgakov, desi scris in anii interbelici, are o modernitate remarcabila in abordare si in ambianta generala, iar in ceea ce priveste contextul politic, evident Maestrul si Margareta reprezinta, mai presus de toate, o satira la adresa regimului comunist al lui Stalin, asa cum il intuim si noi dintr-un alt exemplu de dictatura comunista: paranoica, obtuza, lacoma si corupta.
Maestrul si Margareta, de Mihail Bulgakov
2008-02-28 09:01:23
|
Comments 7
Am inceput si eu saptamana trecuta aceasta carte. Deocamdata este tare captivanta. Ce pot remarca pana acum este modernitatea anilor 30 si a cum vede rusul obisnuit viata . Adica o pereche de jeansi si palarie de cowboy, sunt lucruri normale intr-o Moscova foarte diferita de perceptia de acum.
De remarcat reeditarea cartii. Beneficiaza de o traducere mult mai buna!
Cartea este intr-adevar o carte cu subiect faustic, dar personajul principal nu este Maestrul, nici Margareta, nici mefistofelicul Woland sau suita lui infernala. Si nici macar IIsus, Yeshua Ha-Nozri. Si inainte de a fi doar o satira la adresa regimului comunist, romanul este povestea omului care, din lasitate, l-a trimis pe Iisus la moarte, personajul principal al cartii: Pilat din Pont
Pingback: Marius Ghenea si cartile sale - FocusBlog
TIn sa iti spun ca am cautat ca un dement filmul, facut chiar de rusi. Greu, foarte greu am dat de el, pe niste torrenti dubiosi si dupa lungi saptamani d elasat calculatorul pornit non-stop datorita ratei de transfer si a seed-urilr mai mult inactive.
Asteptarea a meritat, filmul este foarte bine creat, chiar daca la un moment dat este sesizabila lipsa bugetului, dar nu in modul.. studentesc si dragutz. Mai mergea prelcurat un pic, dar important este ca exista, si cu toate minusurile, la final poti spune ca a meritat osteneala.
Subtitrarile in engleza m-au ajutat decisiv 😀
😀 Inainte de a zice ceva, cititi originalul in rusa, iar, despre film pot sa zic doar ca difera de original
Cred ca exista si o alta explicatie modernismului cartii: Faptul ca in timpul comunismului ceasul s-a oprit, si viata s-a oprit…pentru o perioada de timp de trei decade (pana la publicarea cartii), si de saizeci de ani pentru tarile blocului est european. Deci, cand am citit prima data Maestrul si Margareta, in 1971, cred, timpurile statusera deja nemiscate de nici un progres de nici un fel de treizeci de ani. Nabocov pare un autor la fel de modern cum devenise Soljenitzin, sau Garcia Marquez, sau Saul Bellow.
Maestrul si Margareta este un imn al pesterii folosita cand ca pensiune cand ca institutie de reeducare..da, o pestera rece, institutionalizata…un alt “zbor peste nu cuib de cuci.” Un Pantheon din care a ramas doar ochiul inchis.