Soareci si oameni, de John Steinbeck

O carte reprezentativa a lui John Steinbeck din punct de vedere al romanului scurt inspirat din realitatile sociale americane ale inceputului de secol XX, cu migratia fortei de munca in agricultura dinspre est spre vest (da, au avut si americanii asemenea perioade). In mod special, “Soareci si Oameni” (in original “Of Mice and Men”) este mai curand un “playable novel” decat un roman in sensul propriu al cuvantului. Chiar Steinbeck declara ca scopul structurii acestei carti este sa poata permite o interpretare pe acte, de tip piesa de teatru (fiecare capitol ar putea fi un act desi nu vedem fizic o cortina coborand si ridicandu-se, fiecare capitol incepand cu o descriere minutioasa a personajelor si a ambiantei, astfel incat aceste introduceri pot fi folosite ca si “indicatii de regie” de catre cineva care ar dori sa puna in scena un asemenea “playable novel”; in plus, numarul redus de personaje si descrierea teatrala a acestora, ca si a reactiilor lor, ne duce cu gandul la o posibila piesa de teatru plina de forta, de vitalitate, de ritm si de tensiune). Desi primita de critica vremii (anii ’30) cu emotii amestecate, cartea s-a impus in timp ca o lucrare reprezentativa a lui Steinbeck. Limbajul foarte popular folosit in conversatie (destul de greu de tradus din engleza in romana) ca si succesiunea foarte rapida a evenimentelor catre deznodamantul pe care il vom accepta la final ca inevitabil, face cartea foarte placuta la citire si ne face sa regretam, la final, ca a fost atat de scurta. Cat priveste povestea lui Lennie, ea nu este povestea unui om handicapat mintal, asa cum apare in carte, ci este probabil povestea tipica a acestei clase sociale a americii primilor ani ai secolului trecut, o clasa handicapata in ansamblu de lipsa unei sanse reale intr-o societate capitalista rudimentara si cu probleme.