Un articol excelent, publicat in Harvard Business Review de un grup de economisti de top de la Boston Consulting Group, in frunte cu economistul sef al prestigioasei companii de consultanta pentru management, vorbea zilele trecute despre cum putem intelege mai bine socul economic provocat de criza de sanatate generata de noul coronavirus. Cateva lucruri pe care le-am retinut, cu privire la ce s-a intamplat pana acum cu masurile administrative luate de statele lumii:
- Fereastra de distantare sociala a fost ratata deja de majoritatea statelor lumii (probabil si de Romania, as adauga eu), iar in conditiile in care masurile au intarziat in multe tari, acum ne asteptam ca reguli inca si mai stricte de distantare sociala vor avea de fapt rezultate mai slabe si masurile in sine vor trebui prelungite semnificativ mai mult, decat daca interventia ar fi fost imediata. Ne asteptam de fapt si aici in Romania la noi masuri mai stricte, in timp ce Spania a anuntat ieri inchiderea tuturor activitatior economice in tara pentru 2 saptamani, mai putin cele de stricta necesitate, ceea ce din punct de vedere economic, inseamna o sufocare extrema, cu risc de suicid!
- Nu mai exista predictibilitate si vizibilitate cu privire la efectele economice ale crizei, deoarece situatia nu este sub control si nu se stie cand va reveni sub control, din punct de vedere medical: nu vorbim aici despre lamentari sau panica nejustificata, ci pur si simplu despre o situatie fara precedent, in care socul, impactul economic, sunt practic imposibil de estimat in acest moment.
- La final, pe partea impactului direct al virusului si al masurilor de distantare sociala, ramane intrebarea daca vor exista anumite comportamente sau “mosteniri” ale acestei situatii care sa supravietuiasca mult dupa terminarea crizei, cu o consecinta posibila in schimbarea totala a paradigmei de business
In ceea ce priveste efectul economic si modul cum putem atenua socul care rezulta din aceasta criza:
- Nu este inca evidenta “geometria” socului, respectiv daca va fi in forma de V, U, sau L (cea mai dura geometrie a unei posibile crize). Tinand cont de ceea ce cunoastem pana acum, pare insa clar ca nu va fi un V (cea mai buna forma, pentru ca ea readuce rapid economia pe fosta traiectorie de crestere) si, mai mult, nu suntem siguri ca de fapt va avea o forma care sa mai ajunga vreodata pe traiectoria anterioara de crestere
- Problema in perioada crizei va fi caderea sau “schilodirea” pe partea de supply-side, deci pe oferta economica, aceasta trebuie salvgardata de guverne si supra-guverne (Comisia Europeana, de exemplu) cu orice pret.
- O varianta fara precedent din punct de vedere economic ar fi cea a unui “extended freeze”, a unui inghet pe termen mai lung, cauzat de prelungirea distantarii sociale pe mai multe luni, ceea ar fi de asemenea fara precedent si din perspectiva deciziilor care ar trebui luate ca politici publice, de catre factorii de decizie guvernamentali.
- In orice caz, ceea ce se contureaza ca o nevoie economica foarte clara la nivel global este nevoia unei “real economy discount window”, adica o fereastra de discount pentru economia reala, care sa vina ca o contra-pondere la fereastra de distantare sociala, impusa prin decret guvernamental, nu ca rezultat a unor dezechilibre micro- sau macro-economice in vreo tara, inclusiv in Romania. In fapt, ce inseamna acest “discount window” este sustinerea in mod nelimitat cu lichiditatile care sunt necesare, atat pentru companiile cat si pentru gospodariile viabile, sanatoase economic: “unlimited liquidity to sound households and firms”
Articolul la care fac referire este disponibil aici.
Marius