Da, oricât ar pãrea acest concept în contradictie cu notiunea de „idee” care înseamnã inspiratie, ideile bune pot fi generate în functie de necesitãti, nu trebuie nici sã le cumpãrãm si nici sã le „visãm”. Iatã câteva metode structurate de a genera idei valoroase, multe dintre ele vã sunt probabil deja cunoscute:
1. Focus groups – va recomand, dacã nu aveti experienta necesarã, sa apelati la un consultant, la un specialist sa va ajute sa organizati un focus group.
2. Brainstorming
O metodã excelentã de a genera idei cu potential,ideal ar fi sã existe un grup de minim 3-4 persoane care sã genereze aceastã „furtunã de idei”. Regulile sunt simple si clare, cea mai importantã fiind „nu se admit critici”. Cu alte cuvinte, oricât de absurde ar pãrea unele idei generate în acest sistem, ele nu trebuie criticate.
3. Brainwriting
Spre deosebire de brainstorming, adãugarea ideilor se face în scris, ceea ce poate lãrgi grupul de participanti, deoarece prezenta fizicã nu mai este necesarã (poate fi realizat pe un forum Internet sau pur si simplu prin e-mail). Ca si la brainstorming, trebuie stabilite regulile de la început, trebuie sã existe un moderator, trebuie sã existe o tematicã foarte clarã si trebuie sã existe niste limite de timp prestabilite.
4. Brainstorming invers!
Reverse brainstorming permite si criticile, asa cã este bine de folosit doar atunci când ideile sau tematica dezbaterii sunt ceva mai avansate, nu de la primele întâlniri, pentru a nu afecta creativitatea.
5. Analiza inventarului de probleme
Toate afacerile viabile provin, în realitate, nu de la o idee genialã, ci de la identificarea unei nevoi reale în piatã si apoi de la gãsirea unor solutii eficiente de a rezolva acea nevoie, problemã sau durere a consumatorilor. Recomand analiza inventarului de probleme, de obicei în legãturã cu un anumit domeniu sau cu o anumitã activitate, pentru ca aceasta analiza va duce si la o listã de solutii pentru rezolvarea cât mai eficientã a acelor probleme ale clientilor.
6. Metoda Gordon
Metoda Gordon este o metodã antiintuitivã, în care vrem sã gãsim o idee pe o anumitã directie specificã, însã nu indicãm de la început care este acea directie participanþilor la meeting, ci le dãm o asociere mai largã, chiar dacã având o legãturã indirectã cu subiectul (de exemplu dacã vrem sã gândim o idee pentru un nou site social de dating, am putea indica participanþilor conceptul „prietenie” si ei ar trebui sã vinã cu idei pe aceastã direcþie, fãrã sã stie de la început cã lucrãm de fapt la o idee de social-networking).
7. Metoda notebook-ului colectiv
O metodã colaborativã în care fiecare membru al echipei scrie într-un notebook ideile care îi vin într-un anumit interval de timp (o zi, o sãptãmânã) si apoi îl dã mai departe urmãtorului membru, iar la final se poate discuta pe baza tuturor ideilor care au fost colectate si va fi aleasã cea mai potrivitã.
8. Listarea atributelor
Se alcãtuieste o listã de atribute pentru problema sau problemele cu care ne confruntãm, dupã care, urmãrind acea listã de atribute, gãsim pas cu pas si idei sau solutii la problemele aflate în dezbatere. O metodã asemãnãtoare este metoda numitã „Check-List”, în care se trec pe o listã lungã diverse variatii sau modificãri care ar putea fi propuse pentru un produs sau o idee, apoi pe aceastã bazã se iau deciziile cele mai potrivite. Iatã aici o scurtã listã pe care analiza unui asemenea produs nou pe care vrem sã îl „inventãm” ar putea avea loc:
• existã noi metode de a folosi produsul, noi cãi de a-l pune la lucru?
• ce am putea copia, ce am putea gãsi similar în trecut, ce am putea emula?
• ce am putea modifica în ceea ce priveºte culoarea, forma, materialul?
• putem face mai mare, mai mic, miniaturiza, putem multiplica? etc
În mod simptomatic pentru tipul de product-development care este de succes în prezent, exemplele de mai sus au contribuit decisiv la crearea unor produse cum sunt iPod sau iPhone, produse revolutionare, bazate pe idei geniale care, în mod paradoxal, au fost generate „la comandã”, nu au fost idei venite în mod natural…
9. Abordarea „Viseazã mare”
Aceastã abordare, numitã de americani „Dream Big Approach”, este una destul de mult întâlnitã în activitatea multor antreprenori. Conceptul este cã, dacã vrei sã ajungi cât mai sus, trebuie în primul rând sã îti setezi niste obiective cât mai ambitioase. Dupa aceea incepem sa adaugam diferite constrangeri, limitari ca sa ajungem cat mai aproape de realitatea companiei noastre, intr-un caz ideal.
În afarã de aceste câteva metode structurate de generare a ideilor, mai existã numeroase alte metode, cum ar fi Asocierile Libere, Relatiile Forþate, Analiza Parametrizatã etc. Este doar o micã dovadã în plus a faptului cã ideile bune se gãsesc peste tot, cu conditia sã stii sã le gãsesti, sã le scoti la suprafatã si apoi, mult mai important, sã le pui corect în aplicare.
La finalul acestui capitol, câteva sfaturi personale cu privire la modul cum puteti, separat de generarea structuratã a ideilor, sã vã asiguraþi cã maximizati potentialul vostru natural de a produce idei bune, oricând atunci când aveti nevoie de ele:
– Folositi la maximum timpul zilei (sau al noptii) in nu aveti vreo grijã imediatã, pentru cã acela este timpul cel mai creativ al fiecãruia dintre noi; indiferent dacã suntem sub dus, sau ascultãm muzica noastrã preferatã, sau alergãm în parc, sau facem sport la salã, dacã acelea sunt momentele când scãpãm de orice griji si când intrãm într-o zonã de confort personal, cu sigurantã tot acelea sunt si momentele zilei în care ne vin cele mai bune idei, atunci când suntem pregãtiti si când încurajãm aceste idei;
– Daca ati intrat într-un „unghi mort” , în care nu ne mai vin deloc idei bune, intrerupeti procesul de gândire, pentru cã nu va mai genera nimic bun; dimpotrivã, uneori rãspunsul cel mai bun vine exact atunci când nu te mai gândesti la o problemã, iatã sfatul meu dacã ajungeþi la acel punct: sleep on it!
– Cartografiati-vã mintea! Luati pur si simplu o foaie albã de hârtie si puneti acolo problemele care vã frãmântã, la început nestructurat, în functie de fluxul gândirii, apoi ordonându-le ca pe o hartã adevãratã, în functie de „latitudine” si „longitudine” (mã refer aici la o ordonare dupã „importantã” si „urgentã”), astfel încât sã vã asigurati cã nimic nu rãmâne nerezolvat, dar în acelasi timp cã rezolvati cu precãdere acele probleme importante si urgente, deci cã nu începeþi cu cele mai putin importante si urgente…
– Programati-vã visul cu ochii deschisi (day-dreaming)! Fiecare dintre noi viseazã cu ochii deschisi; momentele cele mai potrivite pentru aceasta activitate depind în mare parte de tipul de persoanã cu care vã identificati. Dacã sunteti o persoanã care functioneazã bine seara (a night person), pãstrati acest proces pentru perioada de searã, atunci când functionati cel mai bine; rezultatele creative pentru persoanele care reusesc chiar sã facã acest tip de programare sunt excelente, cel putin din ceea ce am putut eu sã observ.
– Râdeti mai mult de problemele pe care le aveti! Uneori, ideile cele mai bune vin atunci când iesi din tiparele gândirii de business, când râzi putin de problemele cu care te confrunti, sau chiar când faci lucruri trãsnite, caraghioase; aceste actiuni pot declansa o dozã suplimentarã semnificativã de creativitate, cele care vã pot ajuta sã gãsiti acea idee corectã, potrivitã, excelentã!
Extras din cartea Antreprenoriat – Marius Ghenea. Cartea poate fi achizitionata aici