Fara a spune ca amanarea platii ratelor nu este utila in acest moment pentru multi romani si pentru multe companii din intreaga tara, hai sa analizam totusi doua lucruri foarte importante legate de aceasta decizie: in primul rand, care este de fapt “usurarea” cu care vine aceasta masura pentru toti cei ce vor beneficia de ea si in al doilea rand, care este de fapt contributia guvernamentala efectiva, materiala, la punerea in aplicare a acestei masuri. Cu precizarea ca anumite detalii vor putea fi analizate numai dupa ce, in perioada urmatoare, vor fi disponibile si normele.
In primul rand, “usurarea” pentru debitori este zero, de fapt este negativa, deoarece in perioada de amanare, se capitalizeaza dobanzile, deci intra in principal. Asadar vor fi platite apoi “dobanzi la dobanzi” de catre cei care au credite, iar pe total, plata va creste, nu va fi aceeasi, in niciun caz nu va scadea. Evident, asa este normal sa se intample intr-o situatie de amanare a platii ratelor. O astfel de solutie putea fi insa gasita de client impreuna cu banca, in mod individual, nu aveam nevoie de o decizie a statului pentru a gasi o solutie, in conditiile in care oricum unele companii si unele gospodarii nu mai au efectiv de unde sa plateasca ratele iar banca va dori intotdeauna sa gaseasca o solutie cu clientii sai, mai curand decat sa declare un default si sa solicite practic insolventa/falimentul acelui debitor. Pana la o astfel de solutie, orice finantator va cauta alte solutii, nu avem nevoie de stat pentru asta!
Mergand catre cea de a doua problema, anume care este contributia guvernamentala efectiva, e interesant de vazut ca, intervenind in acest mecanism de piata, statul ofera pe de o parte niste garantii pentru aceste amanari (ceea ce ar putea genera anumite provizioane, dar costul bugetar, daca ar exista, ar fi minimal), insa pe de alta parte, pentru ca statul plateste dobanda, tot el e cel care o incaseaza. In realitate asadar, statul roman va avea un profit (similar cu cel realizat de banci) ca rezultat al acestei masuri de asa-zis suport guvernamental. Iar daca de banci mai poti scapa, e stiut ca de platile catre stat, nu scapi niciodata!
La final, trebuie sa spunem ca pentru inceput, masura pare oricum discutabila, in conditiile in care aparent nu se aplica decat pentru cei care pot demonstra ca sunt direct sau indirect afectati de coronavirus, ceea ce s-ar putea sa genereze erori, in functie de normele care ar putea fi propuse. In plus cererea trebuie facuta neaparat in perioada de pana la terminarea starii de urgenta, in situatia in care in realitate, majoritatea companiilor vor incepe sa aiba probleme mai mari abia dupa terminarea perioadei de urgenta, deoarece criza economica se va adanci. Reglementarea actuala forteaza cumva companiile si cetatenii sa faca acum cereri, cat este stare de urgenta, cand inca nu stie mai nimeni exact care vor fi nevoile de cash in continuare, deci vor aparea cereri de impuls, care ar putea dezechilibra piata financiar-bancara fara motiv acum, cand de fapt problema va fi una de termen mult mai lung.
Si un sfat pentru antreprenori: aveti mare grija care sunt exact conditiile pentru orice amanare la plata, indiferent ca este “oferita” de guvern sau discutata direct cu bancile, companiile de leasing, proprietarii de spatii de la care inchiriem, etc.: uneori aceste amanari la plata sunt de fapt niste capcane, pentru ca mai bine platim acum, daca avem resurse, decat sa amanam totul pentru inca 6-9 luni, pentru anul viitor, cand s-ar putea sa avem cu totii mult mai multe datorii care sa ne doboare, sub presiunea lor, daca se acumuleaza in timp. In acelasi timp, incercati sa pastrati cash pentru cheltuielile esentiale, pentru ca prezervarea cash-ului ramane totusi prioritatea zero pentru noi toti, companii sau gospodarii, in perioada imediat urmatoare.
Marius
Photo credit